Skip to content

Presedintelui, cu caldura

Februarie 20, 2012

Se topesc zăpezile, domnule preşedinte!

Aud cum trozneşte gheaţa…

Astăzi, de exemplu, o bucată mare s-a desprins de pe streaşină,

A căzut cu un bufnet sec, ca de cadavru.

Noi ne-am speriat şi ne-am privit unii pe alţii:

Nu eram pregătiţi pentru o iarnă în descompunere.

Am strâns în mână lopeţile cu care am săpat poteci

Spre crâşmele satului… Doar spre crâşme!

Şi ne-am întrebat:

Şi acum? Ce se va întâmpla cu potecile?

Cu drumurile făcute de noi?

Doar de noi?

*

Se topesc zăpezile, domnule preşedinte!

Frigul care ne-a gonit în case are acum un fular gros de lână.

Noi i l-am făcut, încetul cu încetul,

Cuvânt cu cuvânt, strigăt cu strigăt şi cântec cu cântec…

Unul pe faţă, unul pe dos.

A început să ne fie cald la pieptul frigului,

Am început să ne obişnuim cu el, să ne împrietenim.

L-am primit în casele noastre şi l-am băgat la întreţinere.

Acum locuim împreună şi am început să ne cunoaştem.

Noi ne apropiem buzele de ferestre şi suflăm

Şi desenăm priviri şi zâmbete, iar frigul ni le-ngheaţă.

Dacă aţi coborî în stradă,

Dacă aţi merge printre blocuri,

Aţi vedea că ferestrele toate sunt numai zâmbet.

*

Se topesc zăpezile, domnule preşedinte!

Din degetele lor, ca nişte gheare de sticlă,

Se nasc germeni, viruşi, gripe şi picături de apă.

Apă vie!

Noi nu ne supărăm. Sunt fiinţe, ca şi noi!

Nevăzute, ca şi noi!

Mici, ca şi noi!

Multe, ca şi noi!

*

Se topesc zăpezile, domnule preşedinte!

Aseară era ceaţă în Piaţa Universităţii,

Mergeam să mă întâlnesc cu o prietenă,

Şi nu am mai văzut oamenii din jurul fântânii,

Cine ştie, poate că erau, dar ceaţa aceea

Gri, rece, umedă, ca aerul dintr-un birou oficial,

Nu m-a lăsat să-i văd sau să-i aud.

Erau doar pe partea dinspre Teatru

Câteva zeci de oameni şi vreo trei steaguri fantomatice

Şi acelaşi strigăt, repetat, repetat, repetat,

Ca o ninsoare care acoperă totul.

M-am oprit, de partea cealaltă a bulevardului.

Doar de partea cealaltă! Şi doar pentru câteva momente.

Era prea frig. Era prea ceaţă.

Dar asta a fost ieri!

*

Se topesc zăpezile, domnule preşedinte!

Şi fântâna o să se umple din nou.

O să ne adăpăm cu toţii, în cerc.

Ca nişte animale.

O să ne iubim şi o să ne înmulţim ca viruşii eliberaţi de gheţuri.

O să fie iarăşi frumos.

Poate o să veniţi şi dumneavoastră, cine ştie?

Oricum, ştim că veţi trimite jandarmii,

Oamenii aceia, oameni ca şi noi, fireşte,

Oameni!

Şi ei vor păzi iubirea noastră neautorizată,

Încât nimeni să nu mai poată intra sau ieşi.

*

Nu, nu vă mai puneţi masca de protecţie, domnule preşedinte!

nu are nici un sens, o cunoaştem deja!

Uitaţi, avem noi fulare, avem şi măşti, vă dăm şi dumneavoatră una,

Nu vă fie teamă, nu costă nimic,  e doar o poză

Descărcată gratuit de pe internet,

Tipărită pe ascuns la imprimantele de la serviciu şi

În tot mai multe şi mai multe

Exemplare.

*

Se topesc zăpezile, domnule preşedinte!

E bine să vă pregătiţi de pe acum, ştiţi…

Căci va fi apă vie pentru toată lumea,

Şi toată lumea, dar absolut toată lumea

va plăti pentru ea!

*

Domnule preşedinte, se topesc zăpezile..

…auziţi?

Anunțuri

From → POLITIC(OS)

11 comentarii
  1. cobernic permalink

    mai, daca ii scoti majusculele si semnele de exclamare, zic ca e brici. scoate punctuatia, silviule

  2. cobernic permalink

    pai da–i un brinci. decide-te. ori prozator, ori poet. sau macar fa-le program unuia si altuia, dar sa nu se calce unu’ pe altu’ pe picioare poetice. da-i prozatorului silabele accentuate, iar poetului pe alea neaccentuate :))) anyway, e misto, dar as avea cateva sugestii. asta: „Era prea frig. Erea prea ceaţă.”, de ex., ai facut-o intentionat? vb maine pe mess. da? poate ne si videm ca azi am fo prea obositi cu totii. inca o dat’, cheers poetului dancu!

  3. „Erea” e formă delicios-populară:)) Mie tare îmi plăcu:)) Zice parcă într-un cântic oltenesc – „că ereai frumos şi ereai ‘nalt”.
    Aşa şi textul lui Silviu, aşa şi zăpezile sale – ereau frumoase şi nalte:)

  4. cobernic permalink

    erea pe cand nu s-a zarit :))

  5. sa stii ca m-a durut cand am facut corectura. „erea” o eroare cu istorie, deja. 🙂

  6. 🙂 Să nu te doară, în memoria universală s-a păstrat „erea”:))

  7. A, şi iată cum „erea” este bună, care va să zică:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: